A trecut o zi. Au trecut doua zile. Si tu stai, stai si te gandesti si la a 3 a zi. De ce ? Nici tu nu sti. Stai si ai emotii pentru... ei bine pentru NIMIC!
Te dai jos din patul tau moale si cald si... si te duci si de uiti pe fereastra. Si uitandu-te asa in zarea cea albastra, prin geamul prafuit si ros de timp ... vezi ceva. Iesi din casa, sa te uiti mai bine. Dar ce e?
E un trandafir rosu si mare, cu pitina zapada rece pe petalele sale fine, mici si catifelate. Il miangai, ii vorbesti, il admiri. TE duci in casa, faci ceva... apoi iesi subit cu o foarfeca ruginita in mana. Tai tulpina verde a florii, apoi o iei in mana. Tepii iti strabat usor pielea finuta. Pe mainile tale apare un strop de sange rosu. La fel ca si floarea trandafirului... Un rosu inchis si rece.
Pui floarea jos, incet , apoi te stergi de sange pe bluza alba patand-o. NU-ti pasa. Iei trandafirul din nou si il duci in casa.
Il pui intr-o faza, pe care o pui pe masa. Din greseala darami. Aceasta cade incet pe podea. Se sparge. MIci cioburi sar din ea, trandafirul dispare!
Te uiti, nu intelegi. Ca la inceput!
sâmbătă, 28 februarie 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
