Greşeală.

Oamenii se nasc, trăiesc, se îndrăgostesc şi mor. Animalele la fel.
Toţi ne hrănim... toţi respirăm... toţi desfăşurăm activităţi... toţi respirăm!!!
Cruzimea din oameni este de neiertat: ei omoară animalele pentru a se hrăni... pentru aş-i face haine de piele şi blană! De ce nu putem fi toţi vegetarieni? De ce nu putem să fim toţi blânzi cu bietele fiinţe? De ce?
Pentru că aşa e omul. Se gandeşte mereu numai şi numai la el. Este zgârcit, invidios, fiţos, nesimţit, pesimist şi fără suflet.
Nu ar face un bine nimanui, dacă nu i-ar ieşi şi lui ceva!
Nu ar ridica un deget nici pentru cel mai bun prieten al lui, nici pentru familia sa.
Nu s-ar simţi pentru NIMIC!
El mereu vrea numai bani, avere, faimă şi glorie! De ce?
Nu pentru că aşa a fost lăsat pe pământ, ci pentru că aşa vrea el... aşa e firea lui şi aşa doreşte. Dacă ar fi mai milos, mai respectuos, mai bun şi mai iertător cu celelalte fiinţe, viaţa pe pământ ar fi un loc mai bun.
Mai sigur!

Dar acest lucru nu se va întâmpla niciodată!