marți, 19 mai 2009

Volei.

Imi aduc aminte de primele zile de antrenamnet, de acum 2 ani.

Era iarna, era frig si ploua. Imi doream sa merg la un sport... nu stiu la ce. Si asa am ajuns la volei.
Cand am intrat in vestiar pentru a ma schimba m-am speriat. Toate fetele erau mari, inalte si vorbeau foarte repede. Ma priveau foarte urat, parca vedeam cum in ochii lor e scris:
" Ce cauta si piticania asta mica si urata aici?!"
Poate ma inselam, dar ceva imi spunea ca nu. In fine, am inceput sa ma schimb. O fata a inceput sa-mi arunce hainele pe jos si sa tipe la mine, spunandu-mi sa-mi dau lucrurile de acolo fiind ca e locul ei. Mi-am lucrurile incet, putin speriata si cu mici lacrimi in loc. Ma gandeam daca o sa-mi dea cu mingea in cap, dar nuu!
Primul meu antrenamnet a fost "FORTA"!
D-n prof. i-a spus unei fete dragute cu parul blond sa ma ia langa ea si sa-mi arate ce trebuie sa fac. Cand am auzit am ramas umpic socata, ma gandeam daca si ea o sa tipe la mine...M-am aporpiat de ea si am facut cuostinta , ea fiind o fire foarte deschisa, numele ei era " Gloria". Ea mi-a aratat tot ce aveam de facut si a avut grija de mine. Desi la a 3a serie de forta d-n prof. a spus sa stau pe banca.
Antrenamentul meu s-a incheiat, iar acum iar trebuia sa intru in vestiar, frica cupranzandu-ma din nou.
Trebuia sa iau nr de telefon ale fetelor...Nu stiam cum sa reactionez, cum sa vorbesc cu ele. Asa ca m-am blocat pnetru cateva secunde, apoi am prins forta si am intrebat-o pe cea mai inalta fata, uitandu-ma la ea foarte mirata:
" Buna numele meu este Teodora, dar poti sa-mi spui Teo... Ai vrea sa-mi dai si mie nr. tau de telefon?!"
Ea mi-a zambit, prezentandu-se:
" Da sigur mi-a spus nr. ei de telefon si a spus ca o cheama Andreea Matei."
ASa am prins forta sa le intrrb pe toate... ma rog, aproape pe toate.
Pentru ca la mine a venit o fata pe nume Louie, mi-a luat caietul din mana si si-a scris nr ei de telefon , apoi mi l-a dat si si-a vazut de treaba.
Parea foarte rautacioasa si respingatoare, imi parea ca nu ma suporta si ca dorea sa plec cat mai repede.
M-am scimbat si am iesit din vestiar luandu-mi la revedere, dar nimeni nu mi-a spus "pa".



Dupa primul antrenament am foast foarte obosita, dar cu timpul m-am obisnuit.



In vara din acel an, am mers in cantonamnet, la Ranca.
Am stat cu Andra in camera, nepoata lui domn profesor.A fost foarte amuzant.
Intr-o zi cand eram pe munte si faceam exercitii Luoie a intrast in vorba cu mine, asa am inceput s-o cunosc!
Cand am plecat din cantonamnet am devenit " pitica" ei, pentru ca fiecare fata mare avea grija de una mai mica.
Cand am ajuns acasa am realzat cum oamnenii se pot schimbaaa.
Cine ar fi crezut ca cea mai aspra persoana, era defapt cea mai buna si draguta fata?

3 comentarii:

  1. Adică eu eram respingătoare, mă? Bine, piticule, să vezi ce-ţi fac. :)) >:D<

    RăspundețiȘtergere
  2. Greu de imaginat o Luana rea :|. Sincer. Mi de la început mi s-a părut de treabă:).

    RăspundețiȘtergere